de Edmondo de Amicis
A-ți da viața pentru țara, ca micul lombard, este o barbație, o virtute mare!
Tu însa, fiul meu, nu trebuie sa nesocotești pe cei mici. Azi dimineața, cand ieșeam de la școala și mergeai alene înaintea mea, trecuram pe langa o femeie saraca, ce ținea pe genunchi un biet copilaș, tras la fața și sfarșit cu totul. Îți ce-rea pomana. Te uitași la ea, dar nu-i daduși nimic, deși aveai bani în punga. Asculta-ma, fatul meu, nu te obișnui sa treci cu nepasare pe langa o mama care îți cere un ban pentru co-pilul sau. Gandește-te ca acelui copil trebuie sa-i fie foame. Cugeta la durerea sarmanei mame! Îți închipuiești tu, ce ar fi pentru mama ta, daca într-o zi s-ar vedea nevoita sa-ți zica:
— Azi n-am nici macar paine sa-ți dau!
Cand dau un ban unui cerșetor, el îmi ureaza „Dumnezeu sa-ți dea sanatate! Sa-ți traiasca copilașii!” Tu nu poți sa înțe-legi cat de dulci îmi sunt acele cuvinte și ce recunoștința simt pentru acel sarac.
Îmi pare ca totuși cu adevarat, acea urare are sa ne tina pe toți sanatoși.
Ma întorc acasa bucuros, cugetand ca acel sarac mi-a întors cu prisos ce i-am dat.
Enrico draga! Fa-ma și pe mine, sa aud cateodata acea urare starnita de milostenia ta. Scoate și tu un ban din pun-ga, ca sa-l dai vreunui moșneag fara de sprijin, vreunei ma-me lipsite de paine, vreunui copil orfan de mama.
Saracilor le place miluirea copiilor, pentru ca nu-i umi-lește. Copiii avand și ei nevoie de alții, se aseamana cu ei.
N-ai bagat tu de seama, ca sunt totdeauna mulți saraci în jurul școlilor? Pomana unui om mare este numai o milos-tenie; iar pomana unui copil este în același timp o milostenie și o mangaiere. Este ca și cum i-ar da totdeodata un ban și o floare: înțelegi?
Gandește-te ca ție nu-ți lipsește nimic și ca ei sunt lipsiți de toate. Pe cand tu nazuiești sa fii fericit, lor le este destul sa nu moara de foame. Gandește-te ce trist e ca, pe langa atatea palate, în mijlocul atator ulițe, strabatute de copii îm-bracați în catifele, se afla femei și copilași, ce grozavie! Baieți tot așa de buni ca și tine, tot așa de deștepți, lipsiți de hrana de toate zilele și ratacind pe ulițele orașelor ca niște fiare în pustiuri! Așadar, fatul meu, socotește ce ți-am spus și sa nu ți se întample sa treci vreodata pe dinaintea unei mame care cerșește, fara sa-i dai un ban! Tatal tau.
