Rezumat Iepurele și broasca țestoasă

Rezumat – Iepurele și broasca țestoasă.

Povestea „Iepurele și broasca țestoasă” este o fabulă clasică scrisă de Esop, care ne învață o lecție valoroasă despre perseverență, modestie și importanța unui efort constant. Intriga acestei povești pornește de la un conflict aparent inegal între două animale: iepurele, cunoscut pentru viteza sa, și broasca țestoasă, simbol al lentorii.

Iepurele, mândru de agilitatea sa, obișnuia să-i batjocorească pe ceilalți locuitori ai pădurii pentru lipsa lor de viteză. Printre victimele glumelor sale constante se afla și broasca țestoasă. Sătulă de insultele iepurelui, țestoasa a decis să-l provoace la o cursă, încrezătoare în capacitatea ei de a duce la bun sfârșit orice sarcină cu determinare.

Surprins, iepurele a acceptat provocarea, amuzat de ideea că ar putea pierde în fața unei broaște țestoase. Locuitorii pădurii s-au adunat să asiste la cursă. Linia de start și cea de sosire au fost marcate, iar semnalul de pornire a fost dat. Iepurele a pornit ca o săgeată, lăsând broasca țestoasă mult în urmă. Pe drum, încrezător în victoria sa iminentă, a hotărât să ia o pauză și să doarmă, convins că își va putea relua cursa oricând și va câștiga fără efort.

Între timp, broasca țestoasă nu s-a oprit nicio clipă. Deși se mișca încet, a avansat constant, fără să se lase intimidată de dificultăți. Când iepurele s-a trezit din somn, a realizat cu groază că broasca țestoasă era deja aproape de linia de sosire. În ciuda eforturilor sale disperate de a o depăși, iepurele a ajuns prea târziu. Broasca țestoasă a câștigat cursa, dovedind că determinarea și munca susținută pot învinge chiar și cele mai mari talente, dacă acestea sunt tratate cu aroganță sau nepăsare.

Această fabulă evidențiază faptul că în viață nu contează doar talentele sau avantajele naturale, ci mai ales modul în care acestea sunt utilizate. De asemenea, povestea subliniază importanța modestiei și respectului față de ceilalți. Lecția transmisă este una universal valabilă: „Graba strică treaba” și „Încetul cu încetul se face oțetul bun”.