Rezumat – Fetiţa cu chibrituri, de Hans Christian Andersen.
Povestea „Fetița cu chibrituri”, scrisă de Hans Christian Andersen, este o poveste emoționantă care scoate în evidență fragilitatea vieții umane și importanța empatiei față de cei nevoiași. Povestea are loc într-un oraș necunoscut, în ajunul Anului Nou, unde o fetiță sărmană și desculță, îmbrăcată în haine subțiri, încearcă să-și câștige existența vânzând chibrituri.
Pe străzile reci și acoperite de zăpadă, fetița trece pe lângă oameni grăbiți și indiferenți, care ignoră strigătele ei. Niciunul dintre trecători nu cumpără chibrituri și nici nu îi oferă ajutor, iar ea nu îndrăznește să se întoarcă acasă, de teamă că tatăl său o va bate pentru că nu a vândut nimic. Casa ei este la fel de friguroasă ca strada, iar atmosfera lipsită de dragoste și căldură îi face situația și mai disperată.
Copleșită de frig, fetița se așază într-un colț ferit, încercând să se încălzească. Deschide o cutie de chibrituri și aprinde unul, iar în flacăra scurtă, ea începe să vadă imagini care îi aduc alinare sufletească. Prima flacără îi dezvăluie imaginea unui sobă caldă, care îi oferă o iluzie temporară de căldură. Însă flacăra se stinge repede, iar realitatea rece revine cu brutalitate.
Aprinzând al doilea chibrit, fetița își imaginează o masă îmbelșugată, cu un curcan fript care pare să vină spre ea. Și această imagine dispare rapid, lăsând-o din nou în foame și frig. Cu al treilea chibrit, fetița vede un brad de Crăciun magnific, plin de lumini și podoabe, dar flacăra se stinge, iar bradul se transformă în stelele de pe cer.
În cele din urmă, fetița aprinde toate chibriturile rămase pentru a prelungi ultima viziune, care o face să se simtă iubită și protejată: bunica sa, singura persoană care i-a oferit vreodată dragoste și afecțiune, îi apare în față. În această lumină magică, bunica îi întinde brațele, iar fetița își dorește cu disperare să fie luată cu ea. Chibriturile se sting, iar ea rămâne nemișcată, învăluită într-o expresie de pace.
Dimineața, trecătorii o găsesc înghețată, cu un zâmbet pe chip și chibriturile arse în jurul ei. Ei nu înțeleg frumusețea viziunilor pe care le-a avut, văzând doar o copilă sărmană care a murit de frig. În realitate, sufletul ei se reunise cu bunica în ceruri, departe de suferințele lumii.
Povestea „Fetița cu chibrituri” subliniază contrastul dintre indiferența lumii și dorința profundă a copilului pentru iubire, căldură și siguranță. Mesajul său este unul profund, atrăgând atenția asupra problemelor sociale și asupra nevoii de compasiune față de cei mai vulnerabili.